“Dacă Națiunile Unite ar fi avut o trupă proprie în 1962, probabil că noi am fi fost acea trupă”, spune adesea Thomas Lauderdale, fondatorul acestei orchestre, al cărei nume îți va atrage atenția de la prima vedere: Pink Martini (“Martini roz”). “Cântăm într-un fel cum n-ați mai văzut”, adaugă una dintre soliste, “dacă rezonați la muzica noastră, vă veți îndrăgosti pur şi simplu de Pink Martini […] Cântăm cântece foarte frumoase, cântece vechi care rezistă trecerii timpului, cântece pentru orice momente: de bucurie, de supărare …”.
În 1994 Lauderdale cocheta cu ideea de a candida la primăria oraşului Portland, locul său de origine, un oraş din nord-vestul Statelor Unite ale Americii. Participând la diverse campanii electorale, a fost uimit să constate că muzica interpretată la aceste evenimente avea o hibă. Era zgomotoasă, nefamiliară, foarte anostă. De fapt, toată atmosfera din această lume era îngrozitor de plictisitoare.
Şi atunci Thomas Lauderdale şi-a pierdut interesul pentru politica mică. Celei ce a urmat, de ambasador al bunei dispoziții şi al bunăvoinței, putem să îi spunem fără urmă de preget politica mare. Într-o lume încrâncenată, preocupată să înalțe la granițe ziduri şi garduri, Pink Martini interpretează un repertoriu cosmopolit, fără frontiere. Muzica lor, în egală măsură uşor de ascultat şi sofisticată, reuneşte stiluri şi influențe din toată lumea. De la şansonetă franceză la jazz, de la pop italian la dansuri latino, de la muzică de film la ritm cubanez şi muzică de orchestră din anii 30, varietatea concertelor lor este amețitoare. Iar ceea ce o face specială este preocuparea pentru diversitate, pentru multiculturalism, pentru pluralitatea care ne defineşte şi ne uneşte în acelaşi timp. Repertoriul include piese originale, dar şi cântece îndrăgite din toată lumea, în 25 de limbi diferite, cântate cu multă grijă pentru interpretare. Ascultă “Până când nu te iubeam”. Cred că Maria Tănase ar fi fost cucerită. Pasională, nonşalantă, unduind pe ritm oriental, Storm Large – una dintre cele două soliste ale formației – este de-a dreptul încântătoare.
“Cred că este incredibil de rar ca un grup de americani să cinstească cultura dintr-o țară mai mică. Am învățat acest cântec de la Maria Tănase, special ca să îl cânt în România. Şi în timp ce-l cântam [la Timişoara] puteam să simt cum toată lumea din audiență îşi ținea răsuflarea. Când am terminat, toți au izbucnit în aplauze şi în urale. Şi am înțeles cu adevărat că muzica ne uneşte, oricât am fi de diferiți. Uneori oamenii nu au altă plăcere decât atunci când uită de griji, măcar o clipă. Şi dacă poți să le-aduci un strop de lumină, un strop de speranță, un strop de bucurie şi de mândrie, dacă oamenii pot răsufla uşurați, măcar puțin, atunci probabil că poți cumva să-i ajuți, poate că reuşesti să îi schimbi”, spunea Storm Large acum câteva luni într-un interviu. Pink Martini reflectă o latură a culturii americane pe care – post Trump, post-truth, luați-o cum vreți – o vom întâlni tot mai rar în anii ce vin: o societate deschisă, receptivă, încrezătoare.
După 22 de ani de la înființare, discografia lor cuprinde nouă albume, vândute în peste 3 milioane de exemplare (am selectat câteva dintre melodiile cele mai cunoscute, ca să le asculți dă click pe link).
#1 „Sympathique” (1997). Înainte de a fi cunoscuți în State, Pink Martini au fost celebri în străinătate. Pentru început, ascultă cântecul omonim, care a înregistrat un succes răsunător în Franța şi a devenit un fenomen international. În Hexagon, refrenul acestui cântec – “je ne veux pas travailler”, cu alte cuvinte “nu vreau să muncesc” – a devenit un laitmotiv, exact în perioada în care Franța vota reducerea programului legal de lucru la 35 de ore pe săptămână. Ascultă apoi Brazil şi Amado Mio, două interpretări magistrale.
#2 “Hang On Little Tomato” (2004). Lansat abia la şapte ani de la primul album, “Hang On, Little Tomato” a fost aşteptat cu nerăbdare, ocupând locul întâi în clasamentele muzicale din Franța, Canada, Grecia şi Turcia şi vânzându-se în peste 550,000 de exemplare. Ascultă Una Notte a Napoli şi Let’s Never Stop Falling in Love, una dintre piesele cele mai cunoscute.
#3 “Hey Eugene!” (2007). Cântecul omonim a fost compus de China Forbes, cealaltă solistă a trupei, în amintirea unui bărbat care – aşa cum se întâmplă câteodată în viață – nu a mai dat nici un semn după prima întâlnire.
#4 “Splendor in the Grass” (2009). Ascultă cântecul omonim (“splendoare în iarbă) şi Tuca Tuca.
#5 “Joy to the World” (2010). Al cincilea album a fost lansat înainte de sărbătorile de iarnă şi a oferit un mélange de muzică multingvistică, multiconfesională, de la colinde ucrainiene la cântece de Hannukkah cântate in dialectul Ladino (un amestec de ebraică şi spaniolă) şi chiar “White Christmas” interpretat în japoneză de legendara Saori Yuki.
“A Retrospective” (2010).
#6 “1969” (2011), with Saori Yuki. A fost primul album al unui artist japonez care a intrat în Billboard după o aşteptare de aproape 50 de ani. Mie îmi plac Mas que Nada, Yoake no Scat şi Yuuzuki.
#7 “Get Happy” (2013). În ianuarie 2012 Thomas Lauderdale a început să lucreze la cel de-al şaptelea album, pornind de la o reinterpretare a cântecului Smile, coloana sonoră a filmului “Timpuri Moderne” cu Charlie Chaplin. Îți recomand să le asculți pe China Forbes interpretând “Ich Dich Liebe” (“eu te iubesc”), iar pe Storm Large interpretând formidabil Quizás, quizás, quizás şi, bineînțeles, un cântec adorat de români: Până când nu te iubeam!
#8 “Dream a Little Dream” (2014). Cel de-al optulea album a avut nişte invitați cu totul speciali din familia von Trapp, strănepoții celor care au inspirat Sunetul Muzicii, un film pe care sper că l-ai văzut.
#9 “Je dis oui!” (2016). Cel mai recent album a doborât noi frontiere. Este cântat în engleză, arabă, armeană, franceză, persană, turcă şi portugheză. Ascultă Joli garçon şi Ov Sirun Sirun.
Pe 20 aprilie 2017 Pink Martini revin la Sala Palatului din Bucureşti. Nu rata acest spectacol, unul cum n-ai mai văzut! Ce cântece vom asculta dintre cele peste două sute din repertoriu? E greu de spus. “Suntem foarte spontani”, spune China Forbes, “de obicei ne hotărâm în ultima clipă”. Chiar dacă nu avem cum să ştim ce vom vedea, aşteaptă-te la o experiență muzicală efervescentă. Dacă n-ai mai fost până acum la concertele lor, China Forbes îți face această recomandare: “Pune-ți pantofii de dans, îmbracă-te şic şi pregăteşte-te să fii sedus”!
